Bugetul Uniunii Europene si Fondurile Comunitare, de Claudia Diana Sabau-Popa

      Pe baza analizelor intreprinse am ajuns la concluzia ca Uniunea Europeana ar putea sa se doteze cu un buget federal capabil sa joace un rol contraciclic in caz de soc conjunctural "asimetric". Acesta este rolul pe care il joaca bugetul statului federal intr-o federatie: in caz de soc, care afecteaza numai o parte a federatiei, resursele ce provin din aceasta zona scad, in timp ce transferurile in favoarea sa cresc. Intr-o Uniune in care factorul-munca se caracterizeaza printr-o slaba mobilitate geografica, a dispune de un buget federal ar putea constitui un atu pretios, dar reclama totusi o evolutie radicala a partii de cheltuieli si a partii de venituri a bugetului: veniturile Uniunii ar trebui sa fie impozite sensibile la activitate si cheltuielile sale ar trebui sa fie, de asemenea, cel putin in parte legate de conjunctura. In aceste conditii, pentru a avea un impact macroeconomic, bugetul Uniunii Europene ar trebui sa depaseasca cu mult plafonul actual al resurselor proprii pentru a reprezenta minim 7-8% din PIB-ul Uniunii. Aceasta perspectiva este in mod evident foarte indepartata si presupune, intr-adevar, un efort de armonizare a dispozitiilor fiscale si sociale. Asadar, este putin probabil ca bugetului Uniunii sa i se incredinteze in viitor o misiune de stabilizare conjuncturala.

      Acesta este domeniul in care cercetarile mele viitoare se vor orienta cu predilectie. In acest context, voi aprofunda impactul unui astfel de model de finantare asupra tarilor membre, inclusiv asupra Romaniei, in conditiile federalizarii, dar si reactia acestora fata de un astfel de proiect. Tot ca si directie de cercetare viitoare, intentionez sa fac o analiza a destinatiei fondurilor structurale si de coeziune in noile tari membre.

Autoarea